In Romania, un accident de circulatie costa 500.000 de euro

Accidentul este un eveniment dureros, iar daca timpul nu mai poate fi dat inapoi, totusi consecintele sale pot fi micsorate. Mai intai este vorba despre prevenire si apoi despre asigurare Din totalul accidentelor de munca, 17% se petrec in traficul rutier, iar circa un sfert dintre victimele accidentelor de munca si-au gasit sfarsitul ca urmare a unui accident de circulatie.

Legat strict de acestea, ele au particularitatea de a putea fi tratate drept accidente de munca, ceea ce aduce cu sine anumite facilitati cu privire la asistenta medicala, micsorand intr-o oarecare masura suferinta celor implicati direct sau indirect. Conform legislatiei noastre, exista doua categorii de accidente de munca ce se petrec pe strada. Primul ar fi accidentul de munca de circulatie, definit ca accident survenit in timpul circulatiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, daca persoana vatamata se afla in indeplinirea indatoririlor de serviciu. De asemenea, exista asa-numitul accident de munca de traseu, care poate fi accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul si, respectiv, accidentul care a antrenat vatamarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde isi incaseaza salariul si invers, daca acesta este organizat de angajator in afara unitatii. A fost cuantificat faptul ca un accident de circulatie din Romania costa circa jumatate de milion de euro. Iata de unde provine aceasta cifra. Printre consecintele accidentului exista o serie de costuri directe si indirecte. In costurile directe sunt cuprinse indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, costuri de prim ajutor (transport, supraveghere), costul reparatiilor (ochelari, aparat auditiv etc.), reabilitarea medicala (operatii, medicamente, mediu antiseptic, spitalizare, control medical final etc.), reabilitare profesionala (formare, cursuri etc.), recuperare profesionala (cure, protezari, readaptare la loc de munca), dar si despagubiri (deces, caz social, pensii de urmasi etc.). Costuri indirecte sunt provocate de pierderile de timp, prin intreruperea lucrului, pierderile de productie, costuri suplimentare pentru angajarea si formarea inlocuitorului, efecte psihologice asupra personalului, refacerea locului de munca unde s-a produs evenimentul si readucerea la conditii de munca corespunzatoare, risc financiar, datorat cresterii cheltuielilor, deteriorarea climatului de munca, deteriorarea relatiei cu clientii, a imaginii unitatii. Cheltuielile indirecte sunt suportate doar de catre angajator si sunt foarte greu de evaluat cu strictete. Din aceasta cauza multi le ignora, in principal din dispretul fata de forta de munca calificata. Costurile directe se refera in special la victima si difera in functie de incadrarea accidentului, respectiv daca este sau nu considerat a fi de munca. Multe dintre toate aceste cheltuieli fiind decontate de Casa de sanatate numai daca sunt intr-adevar accidente de munca. Teoretic, toate persoanele asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania si toti angajatorii care sunt inregistrati in Romania ar trebui sa aiba obligatia platii contributiei la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FUNASS). Conform HG nr 355/2007, "La incadrarea in munca, precum si cu ocazia controlului medical periodic al lucratorilor care concura la siguranta circulatiei din sectorul transporturi feroviare, navale si aeriene, al conducatorilor auto, precum si al altor categorii de lucratori care desfasoara activitati specifice, se vor efectua si examinarile stabilite prin reglementari speciale, in scopul constatarii daca starea sanatatii le permite sa indeplineasca munca ce li se incredinteaza". In acest sens, firmele de transport rutier, in calitate de angajatori, au intr-adevar cele doua obligatii mentionate, respectiv obligatia de a plati contributia la Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate si obligatia de a asigura realizarea examinarilor medicale si psihologice obligatorii pentru personalul care concura la siguranta circulatiei. Ciudat este ca cele doua obligatii mentionate sunt reglementate de legi diferite, necomplementare.
Examinarile medicale si psihologice obligatorii pentru personalul cu atributii in siguranta circulatiei, prevazute in Ordinul MT nr. 447/2003 (cu privire la aprobarea Instructiunilor privind examinarea medicala si psihologica a personalului din transporturi cu responsabilitati in siguranta circulatiei si a navigatiei), se inscriu in grupa de servicii medicale profilactice pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, si intra doar sub incidenta prevederilor Legii nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca si a HG nr. 355/2007.
Daca in urma examinarilor obligatorii medicale si psihologice, persoana cu atributii in siguranta circulatiei rutiere este suspectata sau dovedita cu o afectiune acuta sau cronica, atunci totalitatea serviciilor medicale curative de care aceasta beneficiaza pentru vindecarea bolii, prevenirea complicatiilor sau recuperarea se suporta din FUNASS de catre Casa de Asigurari de Sanatate a MTCT, in conditiile stabilite de contractul cadru. Acest contract reglementeaza modalitatea de acordare a asistentei medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate si a normelor de aplicare a acestuia.
De asemenea, CASMTCT deconteaza cazurile externate din unitatile sanitare de medicina muncii - boli profesionale pentru care nu s-a confirmat caracterul de boala profesionala. Dar nu toate! Cel mult 40% din totalitatea cazurilor externate din aceste unitati.
Tot CASMTCT deconteaza cazurile externate ca urmare a accidentelor de circulatie rutiera, si cu aceasta ne apropiem de tema sigurantei rutiere. Respectivele cazuri de accident rutier sunt raportate ca atare de catre spitalele care au relatii contractuale cu CASMTCT. Aceasta din urma se ocupa si cu recuperarea sumelor cheltuite de la persoanele gasite vinovate.
Pentru examinarea medicala si psihologica a personalului din transporturi cu responsabilitati in siguranta circulatiei rutiere ar fi util ca angajatorii sa beneficieze de un gen de facilitate fiscala de a deduce din impozitul pe profit unele sume reprezentand pana la contravaloarea a 200 de euro pe an pentru fiecare angajat. In anumite tari europene precum Franta, Germania sau Ungaria au fost create fonduri de asigurari suplimentare pentru sustinerea activitatilor medicale si psihologice specifice domeniului transportului. Tot din experienta mai mare a altor state, de folos pot fi considerate si cardurile de sanatate, care-l scutesc pe proprietar de multe complicatii birocratice. Cardul national de asigurari sociale de sanatate este documentul care dovedeste ca titularul acestuia este asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania. La randul sau, cel european este documentul care confera titularului asigurat dreptul la prestatii medicale necesare in cadrul unei sederi temporare intr-un stat membru al UE. El ar trebui sa fie de nelipsit oricarui sofer care circula prin restul Europei.
In principiu, atunci cand exista consideratie reciproca atat in relatia stat-angajatori si angajatori-soferi, si accidentele sunt mai putine si consecintele sunt mai mici.

» vezi articolul original

sursa: